06
iun. 2020
Duminica era frumos să mergem la liturghie. Frumos, în măsura intensității trăirii credinței a fiecărui credincios în parte și, de asemenea, în raport cu vârsta spirituală a fiecăruia. Ne rugam, ascultam, cântam, ne întâlneam și ne planificăm după-amiezile… Apoi a venit pe neașteptate și dintr-odată închiderea bisericilor din cauza virusului. Ne-am organizat până la urmă și liturghia a venit chiar acasă. Totuși, mă întreb dacă preoții sunt aceia care au ajuns acasă la noi, prin TV, internet și radio, sau dacă, cu aceleași mijloace, ne-au dus pe noi în biserică. Nu că......
Mai Mult
19
mai 2020
Anunțurile, refuzurile, micile deschideri pe care oamenii le fac imediat mai mari, certificatele auto: nu, nu mai sunt necesare; bisericile închise, acum deschise, dar toate cu masca și la distanță socială; de asemenea, preotul cu masca și mănuși; vizite la rude, acum și la prieteni, dar cu precauție… Când se va termina? Între timp, urmează ca întâlnirea să fie redescoperită cu cei care sunt acasă. Pentru alții există mobilul și mijloacele moderne de comunicare. Dar nu ne vedem în persoană, ci prin video, de departe. Nu te poți vedea unul cu altul;......
Mai Mult
15
mai 2020
Eram încă student la teologie când un confrate al meu a scris un articol cu același titlu. M-a lovit acel adjectiv legat de Paște. Este un adjectiv calificativ, califică Sărbătoarea. În memoria mea, Paștele a fost întotdeauna o expresie a bucuriei, a vieții, a răzbunării vieții, a primăverii, a clopotelor etc. Sigur că știam Evangheliile de Paști și că Isus, care era viu din nou, și-a arătat rănile. Dar nu mă gândeam la asta, sau obișnuința fura noutatea și ciudățenia acestor răni: cum poate fi o rană în ziua Învierii? Așa am......
Mai Mult
04
mai 2020
Printre numeroasele gânduri din aceste zile agitate, îmi revin persistent unele imagini și cuvinte care se cer aprofundate: Călugărul care sună familia celui decedat și care se roagă la unison cu rudele, pe telefonul mobil, pentru cel drag, într-un fel de direct – indirect, jalnic și dureros. Sau soția care o roagă pe asistenta sanitară să-i amintească soțului ei grav bolnav, pe care nu poate să-l vadă: spuneți-i că îl iubesc atât de mult! Apoi omenia medicilor și a asistentelor care știu că sunt ultima legătură dintre bolnavi și cei dragi. În......
Mai Mult
14
dec. 2016
Şi-ntrucât venise vremea să se nască şi trupeşte, ca un mire ce din patul nunţii sale se iveşte, lângă soaţa lui pe care drăgăstos o-mbraţişează, pe El maica lui aleasă într-o iesle Îl aşează, printre nişte vite care pe acolo se aţin: oamenii înalţă cânturi, îngerii isonu-l ţin, celebrând a nunţii taină între firile-amândouă; Dumnezeu, scâncind în iesle, varsă-a lacrimilor rouă, giuvaieruri ce mireasa mirelui i le-aducea pe când maica sta uimită de minunea ce-o vedea: Dumnezeu plângând ca omul, omul plin de bucurie, cum nici unul şi nici altul nu-s prin......
Mai Mult
13
iun. 2016
În rugăciunea de după Cina cea de Taină, ultim cânt de iubire al sufletului Divinului Învățător, El a rostit către Tatăl Său aceste frumoase cuvinte: „Eu te-am glorificat pe pământ, împlinind lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac.1” Noi care suntem ai Lui și prin urmare, trebuie să ne identificăm în întregime cu El, ar trebui să repetăm în seara fiecărei zile, aceleași cuvinte… Ați putea să mă întrebați: cum să-L glorificăm? Este simplu și chiar Domnul ne descoperă acest secret, când ne spune: „Hrana mea este aceea de a face......
Mai Mult