Descriere
Castelul interior
Când Sfânta Tereza acceptă umilul rol de scriitoare „vindecătoare” a vieții spirituale, își propune să scrie despre lucruri practice, referindu-se la „unele îndoieli cu privire la rugăciune”, vorbind cu „aceste călugărițe din aceste mănăstiri carmelitane”.
Încă de la prima pagină, accentul este pus pe tema vieții spirituale, gândită în termeni originali: taina omului înzestrat cu un suflet în stare de a-l primi pe Dumnezeu și misterul comunicării cu divinitatea care locuiește în el.
Castelul este simbolul fundamental, pe care se întemeiază lucrarea, cu o corespondență în trăsătura sufletului omenesc constituit din mai multe locuințe sau încăperi, edificate în jurul unui centru personal: Dumnezeu, spre care se îndreaptă toate. El e izvor de lumină, e căldură, oaspete și gazdă, origine a vieții.
Cele șapte nivele de locuințe reprezintă cele șapte faze ale procesului spiritual, dar, în acelaşi timp, corespund și celor șapte învelișuri ale spiritului.
În sfârșit, ultima locuință a acestui Castel coincide cu pătrunderea în intimitatea lui Dumnezeu: ea reprezintă experiența unității împlinite.
Punctul de sosire trinitar, „dumnezeirea”, constituie o profundă experiență a prezenței lui Dumnezeu, în scopul ridicării la potențial maxim a acțiunii omului în favoarea celorlalți și a Bisericii.
În Castelul interior, sfânta Tereza, maestră a artei analogiei și a elaborării de simboluri, nu are alte izvoare de inspirație decât Sfânta Scriptură și propria sa viață.
În această capodoperă a spiritualității creștine se afirmă demnitatea omului și interioritatea lui largă unde sufletul e vrednic de Dumnezeu, deoarece în străfundul lui se află sediul Sfintei Treimi; se arată plenitudinea misterului morții și al învierii în creștin, unde se înfăptuiește transformarea lui în Cristos.
Titlu original: Castillo interior. Obras completas
Recenzii
Nu există recenzii până acum.