14 iunie – Fericita Maria Candida a Euharistiei, ocd

„Să Îl contemplăm cu o credință sporită pe Prea-Iubitul nostru în acest Sacrament, să trăim din prezența Aceluia care vine zilnic la noi, să rămânem cu El în profunzimea sufletului nostru, iată viața noastră! Cu cât această viață interioară va deveni mai intensă, cu atât ne vom simți mai carmelitane, cu atât vom înainta în perfecțiune. Această contact cu Isus, această unire cu El este practic totul pentru noi. Câte roade pot izvorî de aici în toate virtuțile noastre, ne revine nouă să experimentăm… Pentru a trăi cu Isus, a-I trăi virtuțile, trebuie să-I ascultăm vocea mereu blândă, să-I primim voința cu o iubire neîmpărțită și să o îndeplinim pe dată, pentru a-L bucura imediat. Iar când ochii noștri se închid într-o dorință plină de iubire, de a nu-L contempla decât pe El în adâncul inimii noastre, nu este oare pentru a împlini nevoia lăsată de Împărtășania de dimineață? Nu oare pentru a regăsi în noi această Prezență care ne atrage acolo unde locuiește, acolo unde este vie? Ciboriul din Sfântul Tabernacol și acela din inima noastră sunt două lucruri între care nu pot face diferență…”

Maria Barba s-a născut la Cantazaro, pe 16 ianuarie 1884. Se mută la Palermo și Maria-Candida va primi aici prima Sfântă Împărtășanie pe 3 aprilie 1894.

Familia sa, deși profund creștină se opune cu fermitate vocației religioase pe care Maria a manifestat-o încă de la vârsta de cincisprezece ani. De fapt, Maria a trebuit să aștepte aproape douăzeci de ani pentru a-şi putea realiza aspirația, dovedind în acești ani de așteptare și de suferință interioară, o surprinzătoare tărie sufletească și o fidelitate deosebită față de inspirația inițială.

În 1919, intră la Carmelitele Desculțe din orașul Ragusa, unde va face profesiunea solemnă pe 23 aprilie 1924 și își va lua numele de Maria Candida a Euharistiei, dorind „să-i țină companie lui Isus din Euharistie cât mai mult posibil”. Prelungește orele de adorație, și mai ales ora de la 23 la 24 din fiecare joi o petrece în fața tabernacolului. Euharistia polariza cu adevărat întreaga ei viață spirituală, nu atât prin manifestările de devoțiune, cât prin incidența vitală a relației dintre sufletul ei și Dumnezeu.

În mânăstirea sa va fi de mai multe ori aleasă prioră și Maestră de novice, strălucind de sfințenie atât în interiorul comunității cât și în exteriorul ei, împărtășind și altora iubirea pentru Euharistie, mai ales prin intermediul numeroaselor sale scrieri. Cea mai cunoscuta, „Euharistia” este o adevărată bijuterie de spiritualitate euharistică trăită.

Va contribui în mod direct la răspândirea Carmelului terezian în Sicilia, prin fondarea unuia la Siracusa, şi prin determinarea reîntoarcerii în această zonă a ramurii masculine a Ordinului.

Moare pe 12 iunie 1949, de Solemnitatea PreaSfintei Treimi și este beatificată pe 21 martie 2004 de catre Sf. pp Ioan Paul al II-lea. În timpul omeliei de beatificare, papa spunea că Maria Candida a fost o „autentică mistică a Euharistiei, făcând din ea centrul unificator al întregii sale existențe, după tradiția carmelitană, în special după exemplul Sf. Tereza de Avila și a Sf. Ioan al Crucii”