1 aprilie – Sfântul Nuno Alvarez Pereira, carmelitan
„Având o credință neclintită în Dumnezeu, un mic număr dintre ai noștri vor învinge pe mulți.”
S-a născut în Portugalia în anul 1360. Căsătorit de la vârsta de 16 ani, se va distinge multă vreme ca un campion al luptei pentru independența țării sale și se va angaja în viața militară. Ajuns la gradul de mareșal si considerat cel mai bun prieten al regelui Ioan I pe care l-a ajutat să ajungă pe tron, a construit multe biserici în onoarea Sfintei Fecioare, ca mulțumire pentru bătăliile câștigate.
După moartea soției sale, a construit biserica mânăstirii carmelitane din Lisabona, dotând-o cu toate cele necesare. Apoi, pe 15 august 1423, după ce și-a împărțit toată averea, a intrat ca frate laic în această mănăstire, la vârsta de 62 ani, sub numele de fratele Nuno al Sf. Marii. În timp ce își continua viața de slujire și de austeritate, a făcut mult bine, ajutându-i mult pe cei mai nevoiași.
Cunoscut pentru spiritul său de rugăciune și de penitență, ca și pentru devoțiunea sa filială către Preasfânta Fecioară, a murit în comunitate în 1431, în Duminica Paștelui.
A fost beatificat pe 23 ianuarie 1918 de către papa Benedict al XV-lea și canonizat pe 3 iulie 2008 de către papa Benedict al XVI-lea.