Sfinți Carmelitani

12 iulie - Sfinții Zelie și Louis Martin - părinții Sfintei Tereza a Pruncului Isus (de Lisieux)

Pe numele său civil Juanita Fernandez Solar, Tereza de Los Andes este prima chiliană și prima carmelită americană ridicată la cinstea altarelor. Ea s-a născut la Santiago de Chile, pe 13 iulie 1900, într-o familie înstărită.

Începând de la 6 ani, ea o va însoți pe mama sa la liturghie aproape în fiecare zi, cu profunda dorință de a se împărtăși, ceea ce va și face pentru prima dată pe 11 septembrie 1910. De atunci ea se va împărtăși în fiecare zi, petrecând mult timp împreună cu Isus, „prietenul ei”.

Cele 16 Carmelite ale mănăstirii Întrupării de la Compiègne, aflând gravele evenimente ale Revoluției franceze, au făcut vot să moară martire, oferindu-I-se lui Dumnezeu ca victime de ispășire și implorând pacea pentru Biserică.

Născută la Barcelona pe 6 martie 1880, Maria Mercedes Prat a intrat pe 27 august 1904 în Compania Sf. Tereza a lui Isus (de Avila). Învățătoare, ea își va exercita profesia cu mare devotament, într-o dăruire totală lui Dumnezeu și aproapelui. Viața sa consacrată este caracterizată de o simplitate transparentă a mărturiei sale de credință.

Fericitele Maria Pilar a Sf. Francisc Borgia, Tereza a Pruncului Isus și a Sf. Ioan al Crucii și Maria Angela a Sf Iosif - carmelitane desculțe, martire la Guadalajara - Spania

Relicve ale acestor trei Fericite se află, printre altele, în altarul Bisericii Sanctuarului „Sfânta Fecioara Maria de pe Muntele Carmel” - Ciofliceni, Snagov

Anno Sjoerd Brandsma s-a născut la Bolsward în 1881. De foarte tânăr se îndreaptă spre Carmel, unde depune voturile de călugăr. Ordinat preot în 1905, doctor în filosofie, se dedică catedrei, în mai multe institute din țara sa. Apoi va preda Filosofia mistică și Istoria misticii olandeze și flamande la Universitatea catholică din Nimègue, al cărei Rector și devine. El este cel care traduce si o parte din operele Sf.Tereza de Avila în olandeză.

Născut la Caen (Normandia) în 1394, a intrat în Carmel de foarte tânăr. Devenind Maestru în Teologie, a fost mai întâi Prefect de studii, apoi Provincial, înainte de a fi ales Prior General al Ordinului în 1451; sarcină pe care avea să o ducă până la moartea sa, la Angers în 1471.
În istorie, numele i-a fost legat de transformarea încă din 1452, a unor comunități de tip „béguinages” (unde trăiau femei pioase care doreau să-L slujească pe Dumnezeu) ca cea de la "Ten Elsen" din Gueldre (Țările de Jos), cea a „surorilor de clauzură” din Nieukirk, sau cea din Florența, în mănăstiri de Carmelitane.