Sfânta Tereza din Ávila, numită şi Tereza cea Mare şi-a dobândit un loc deosebit în rândul sfinţilor prin activitatea de reformare a mănăstirilor de călugăriţe şi călugări din ordinul Carmelitan, prin viaţa ei ţesută din suferinţe, extaze şi minuni, şi prin scrierile pline de farmec şi înţelepciune suprafirească, scrieri ce i-au adus titlul de "Doctor Ecclesiae", "Învăţător al Bisericii", acordat de Papa Paul al VI-lea la 27 septembrie 1970.
