Tereza de Ávila – „Întemeierile”

Description

Cartea Întemeierilor este ultima lucrare a Sfintei Tereza. Încheiată la puţine zile înainte de moartea sa, a fost scrisă pe etape, de-a lungul ultimului deceniu din viaţa sa, 1573-1582. În ea, autoarea reia povestea începută cu ani în urmă în capitolele 32-36 din Viaţa, dedicate pentru a povesti întemeierea Carmelului din Avila, Sfântul Iosif. Acum, în noua carte istoriseşte întemeierile înfăptuite între anii 1567 şi 1582, care corespund anilor săi de viaţă 52-67. Ambele cărţi, Viaţa şi Întemeieri, formează un diptic narativ, oarecum disparat pe nivele şi cu destinatari diferiţi.

Tereza destinează noua sa scriere, cititoarelor şi cititorilor carmelitani. Ele, cititoarele carmelitane, au împărţit cu Maica Întemeietoare drumuri şi căruţe, idealuri şi întemeieri. Ei, au intermediat în această acţiune importantă, uneori cu sfaturi, alteori întemeind mănăstiri ca de exemplu Duruelo, Mancera, Pastrana, Sevila … până când au ajuns la Burgos. Cartea întreagă este un dialog deschis cu unii şi altele, dar cel mai mult cu acestea din urmă. O carte scrisă deci într-un cod feminin, de la autoare către cititoare. Dar deschisă cu discreţie la privirea oricărui alt cititor.

TERESA DE JESÚS – Sfânta Tereza de Ávila
S-a născut în 1515, la Ávila. Se călugărește la 20 de ani, împotriva voinței tatălui și intră în mănăstirea carmelitană La Encarnación, Ávila. Descoperă rugăciunea lăuntrică pe care o practică cu fidelitate. Dumnezeu îî dăruiește multe haruri pe această cale și Tereza este inspirată să întemeieze o nouă mănăstire carmelitană după Regula primară a Ordinului. După multe trude și suferințe, confesorii înțeleg ca Dumnezeu îî vorbește cu adevărat și îî cer sub ascultare, să redacteze o carte în care să descrie milostivirile pe care i le-a făcut Dumnezeu.
Aceasta este Cartea Vieții, unde începe ea să vorbească despre rugăciune, de la meditație până la rugăciunea mistică. Aici va povesti și despre întemeiera mănăstirii San José, prima dintre o suită de mănăstiri, în întreaga Spanie, care a marcat începutul reformei Ordinului Carmelitan feminin. Va continua să scrie cu farmec și cu inspirație Întemeierile, Calea Desăvârșirii și Castelul interior, capodopera ei spirituală, și alte Opere Minore. Moare în 1582, este declarată Sfântă și Învățătoare a Bisericii, cu titlul de „Maică a tuturor celor Spirituali”.